SMS-ul trimis din închisoare. Cum arată mesajele de câștiguri false și câți români sună înapoi să-și ridice premiul

Înșelăciunile prin telefon comise de deținuți au căpătat o amploare incredibilă și s-au perfecționat de la o zi la alta, un singur pușcăriaș ajungând să trimită, de pe telefonul mobil, peste 500 de mesaje pe oră, pentru a racola noi victime, spun polițiștii bucureșteni.

Numai în Capitală, la sfârșitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înșelăciuni prin telefon comise de către deținuți, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluționate.

„Este o infracțiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulți deținuți dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziție, 15 telefoane într-o singură celulă”, spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliției Capitalei.

Potrivit lui Iordănescu, înșelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-și dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

Iordănescu a explicat că deținuții preferau inițial să sune la întâmplare, pe numere din rețeaua Romtelecom, pornind de la premisa că majoritatea celor care au acasă telefonie fixă sunt persoane vârstnice.

În acest mod a fost înșelată o femeie în vârstă de 80 de ani, care în aprilie anul trecut a venit la Poliția Capitalei și s-a plâns că a rămas fără peste 9.000 de lei ca urmare a unei escrocherii.

Femeia a povestit că, după ce soțul ei, veteran de război, a murit, nu a avut bani să-l îngroape, astfel că l-a incinerat. Ulterior, femeia a vândut un teren agricol cu 7.000 de lei și a strâns din pensie alți 2.000 de lei, bani pe care intenționa să-i folosească pentru a-și înmormânta bărbatul.

Înainte de înmormântare, femeia a fost sunată pe telefonul fix de acasă de un bărbat care a anunțat-o că numărul ei de telefon a fost extras, prin tragere la sorți, de Romtelecom, pentru un premiu important. Pentru ridicarea acestuia, însă, femeia trebuia să achite o sumă importantă de bani, îi preciza interlocutorul. Escrocul, un deținut, a reușit astfel să o păcălească pe bătrână să achite unor falși funcționari ai companiei de telefonie, complici ai pușcăriașului, toți banii pe care îi avea.

Pornind de la acest caz, polițiștii au declanșat o anchetă amplă, care, după interceptări de telefoane, s-a ramificat către mai multe penitenciare din țară.

Inspectorul principal Marinel Iordănescu spune că investigațiile au mers foarte greu atât din cauza deținuților care au refuzat permanent să recunoască faptele, cât și a unor reprezentanți ai Administrației Penitenciarelor care nu ar fi vrut să acorde polițiștilor tot sprijinul de care aceștia ar fi avut nevoie.

„În timp ce supravegheam numerele unor deținuți despre care aveam date că se ocupă de înșelăciuni prin telefon, am constat că, în numai două ore, de pe o singură cartelă s-au dat peste 1.000 de mesaje, aproximativ 500 de SMS-uri pe oră”, a adăugat Iordănescu.

Potrivit ofițerului de la Serviciul Judiciar al Poliției Capitalei, sms-urile conțineau mesajul „Felicitări, sunteți câștigătorul unui premiu de 10.000 de euro și un laptop Toshiba. Pentru validare, apelați acest număr de telefon”.

Polițiștii spun că din 1.000 de persoane care primeau acest mesaj, aproximativ 10-15 sunau înapoi la numărul indicat în sms. Un deținut specializat în astfel de escrocherii a reușit să țină la telefon, timp de o oră și patru minute, o femeie care se afla la cumpărături într-un centru comercial. Deținutul a așteptat calm, la telefon, până când victima și-a terminat cumpărăturile, iar apoi a convins-o să trimită prin transfer bancar, în două tranșe, 1.200 de lei. Acești bani însemnau, potrivit escrocului, impozitul pe câștig de 16 la sută, taxa de validare premiu și taxa de transfer.

Marinel Iordănescu spune că, în multe cazuri, escrocii scapă nepedepsiți pentru că, pe de o parte, multe victime nu se constituie părți civile, iar pe de alta, în unele cazuri se înregistrează prejudicii mici, fiind aplicate doar amenzi administrative.

„Este o impresie falsă că acest gen de infracțiune provoacă prejudicii mici. În unele cazuri, prejudiciul poate fi unul destul de mic, însă suma obținută de escroci diferă de la caz la caz. Am înregistrat inclusiv prejudicii de 30.000 de lei, iar cel mai mare cunoscut de noi se ridică la 100.000 de lei”, a adăugat Iordănescu.

Cel mai recent caz de acest gen este cel al unei grupări de escroci care acționa din Penitenciarul Jilava. Aceasta a fost destructurată luni de polițiștii bucureșteni ai Secției 5, cu ajutorul Direcției de Operațiuni Speciale a Poliției Române, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, la capătul a două percheziții.

În urma perchezițiilor, în camera unde se aflau încarcerați liderii grupului au fost găsite cartele telefonice și telefoane mobile, iar în celălalt loc percheziționat au fost găsite telefoane mobile, cartele telefonice și mai multe înscrisuri.

Acțiunea a fost declanșată în contextul în care Poliția Capitalei fusese sesizată de mai mulți cetățeni care s-au plâns că au fost apelați, atât pe telefonul fix, cât și pe telefonul mobil, de către persoane necunoscute care pretindeau că reprezintă o companie de telefonie fixă și că, prin tragere la sorți, cei apelați ar fi câștigat un premiu în bani. Pentru a intra în posesia „premiului” li se solicita achitarea unui comision, în diferite conturi bancare și la oficii poștale.

Verificând informațiile, polițiștii au dat de urma escrocilor, aceștia fiind doi deținuți din Penitenciarul Jilava care au contactat din detenție mai multe persoane, începând din noiembrie 2012 și până în martie 2013, spunându-le că au câștigat diferite premii și pot intra în posesia lor după ce depun bani într-un anumit cont. Aceștia au reușit să înșele o persoană de la care au solicitat și obținut 2.400 de lei, dar au avut și alte tentative, care, însă, nu le-au reușit. Cei doi deținuți, de 30 și 43 de ani, încarcerați la Jilava pentru trafic de persoane și înșelăciune, erau ajutați de două femei, care retrăgeau sumele de bani depuse.

Cazuri similare sunt în atenția anchetatorilor din mai multe județe.

Grupări conduse de deținuți au reușit să înșele atât persoane fizice, cât și agenți de transfer monetar din cadrul unor unități bancare, supermarketuri și alte companii. Folosind identități fictive și pretinzând că telefonează de la centrala băncii sau că sunt agenți ai serviciului de transfer, escrocii spuneau că se fac testări ale sistemului și cereau să facă operațiuni de transfer monetar pe numele unor persoane. După ce obțineau codul tranzacției, îl trimiteau prin SMS altor membri ai grupării, care retrăgeau rapid sumele de bani din conturile în care acestea erau transferate.